august, 2011

„ Acum un an

Cel mai iubit înger

Sus-numitul Satan

A fost prins mai sus de podeț

Cum încerca să vândă credință

La suprapreț.

I s-a întocmit dosar penal

Și trimis să-și ispășească pedeapsa

La canal” …

*

Un timp mi-a trimis scrisori

Așa am aflat că are

Un copil din flori,

Pe care l-a botezat acum un an

Cu un nume foarte frumos:

Adam.

*

Dumnezeu, milos cum îl știm,

A dat un decret de grațiere

Și Satan va fi liber

De Înviere.

Totuși, nu știu dacă o să mai vină.

Mi-a spus că se simte acasă,

Acolo, unde toți au uitat de pedeapsă

Și nu le mai pasă de vină,

De rai, de iad,

Sau de pedeapsa divină.

Nu vreau decât să stau să beau

Dar nu există om sau clipă

Să nu-ntrebe de aripă,

Unde-am pus-o, cui am dat-o

Oare am împrumutat-o

Unui înger fără nume

Unui clovn fugit în lume,

Este greu fără aripă

De ce-am dat-o aşa în pripă,

Acum plătesc pentru ea

Care e pedeapsa mea,

Voi munci numai o viaţă

Sau am să dispar în ceaţă?

Toate aceste întrebări

Le-nvelesc în nepăsări

Şi le spun foarte cuminte

Că nu îmi aduc aminte

Acum o eternitate

M-au durut şi toţi şi toate

Însă în prezent nu vreau

Decât să stau şi eu să beau.

Mulţimi se agită

Cu febra cumplită

A căutării scopului

În carul cu fân.

Dar care scop

Şi de unde atâta fân?

E tare greu să fii sclav

Fără să ai stăpân!